Varatec

Victor Ion Popa

2009-06-23T03:36:00.001-07:00

Manastirea Varatec

2008-09-15T00:00:00.000-07:00

Manastirea Varatec, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt, este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m. Printre ctitorii acestui asezamant nu aflam nici nume voievodale si nici pe cele ale unor mari dregatori ai tarii. Manastirea a luat fiinta in 1781-1785 prin osardia maicii starete Olimpiada (fiica unui preot din Iasi), la sfatul renumitului staret Paisie Velicikovski de la manastirea Neamt si cu binecuvantarea Mitropolitului Gavriil Calimachi.

La inceput a fost o modesta asezare monahala, cu o bisericuta din lemn si mai multe chilii. In perioada 1781-1788, dupa constituirea nucleului monahal de la Varatec, prima stareta randuita aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durau si in 1794 se ridica o a doua biserica de lemn, mai ales ca intre timp Schitul Varatec se unise cu Schitul Topolita, beneficiind si de veniturile pe care le aduceau mosiile acestuia.

In 1803, Mitropolitul Veniamin Costache uneste manastirile Agapia si Varatec. Dupa cinci ani a fost inceputa constructia actuala, Biserica "Adormirea Maicii Domnului", din piatra de rau. Zidirea noii biserici se incheie in 1812 si a fost sfintita in 1841 dupa pictarea ei. In 1821 manastirea trece prin grele incercari fiind pustiita de turcii urmaritori ai eteristilor. Numarul mare de calugarite si buna lor organizare l-a determinat pe domnul Moldovei Mihail Sturza ca in 1839 sa declare independenta manastirii Varatec. Dupa anul 1844 s-au mai construit doua biserici (Nasterea Sf. Ioan Botezatorul, Schimbarea la Fata )si un paraclis (Sf. Nicolae ). In 1857, Manastirea Varatec "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni".

Incendiul de la 10/11 iunie 1900 a facut mari pagube manastirii afectand cea mai mare parte a chiliilor, arzand acoperisul bisericii mari impreuna cu cele doua turle de lemn si clopotnita.

Actualul complex de cladiri din incinta manastirii Varatec s-a construit dupa incendiul din 1900, doar zidul inconjurator - ridicat intre 1808-1812 - pastrandu-se in forma sa initiala.

Arhitectura bisericii "Adormirea Maicii Domnului" imbina elementele stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea. Biserica este zidita in mijlocul incintei, din piatra de rau si caramida in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. In interior, pridvorul e acoperit cu doua calote sferice sustinute de un singur arc longitudinal si de alte doua arce laterale. Pronaosul si naosul, intre care se ridica un zid sustinut de doua coloane ionice tarzii. Aceste doua cupole sunt separate printr-un semicilindru de mici dimensiuni, sprijinit pe arce transversale, in timp ce altarul prezinta un arc dublou spre apus, fiind boltit in sfert de sfera la rasarit. Altarul este despartit de restul bisericii printr-o superba catapeteasma sculptata in lemn de tisa si poleita cu aur, lucrare cu o deosebita valoare artistica, executata de Constantin Zugravul in 1816, pe cheltuiala logofetesei Elenco Paladi.

Pictura bisericii a fost realizata in 1841 si s-a refacut in 1882 de pictorii T. Ioan si D. Iliescu. in anii 1968-1969 pictura a fost din nou spalata si intarita de pictorul Arintiu Avachian si ajutoarele sale D. Gurita, G. Popescu, G. Salagian, cu binecuvantarea Mitropolitului Moldovei Teoctist, cu pornirea si staruinta maicii Pelaghia Amilcar, stareta a intregului sobor, si cu obolul credinciosilor. Pictura de la Varatic se remarca printr-o anumita ...caldura a omenescului, un anumit pitoresc fizionomic in portretistica si o tonalitate calda, deschisa, a culorilor....

Clopotnita, amplasata la 80 m est de biserica, este o constructie din zid masiva, cu gang de intrare si doua etaje in forma patrata. Are acoperisul in forma de mitra arhieresca. La primul etaj se afla paraclisul Sfantul Ierarh Nicolae. Clopotnita este cuprinsa in corpul de chilii pe doua nivele, cu prispa larga, sprijinita pe siruri de coloane din lemn. Pe latura nordica a incintei se afla staretia si cladirile administrative, iar pe cea sudica, la parter, s-a amenajat o bogata si atractiva colectie muzeala in spatiul fostului Atelier "Regina Maria", construit in 1934 de catre regele Carol II la indemnul Mitropolitului Pimen. Muzeul pastreaza un valoros patrimoniu cultural-artistic si istoric, alcatuit dintr-un mare numar de hrisoave autentice, acte de danie si de intarire, obiecte de cult din metal pretios, icoane vechi, broderii, covoare si vesminte preotesti.

O deosebita atentie au acordat staretele manastirii pregatirii profesionale a monahiilor, creandu-se incadrul manastirii Varatec mai multe ateliere-scoala dintre care mentionam: Scoala monahala de pregatire profesionala pentru mai multe indeletniciri si cultura generala pentru calugarite (infiintata la 1 sept. 1803 de Veniamin Costachi), Scoala de fete pentru calugarite (deschisa la 18 decembrie 1860), Scoala de adulte (infiintata la 1 septembrie 1911), Seminarul monahal pentru calugarite. In noiembrie 1940 functionau la Manastirea Varatic urmatoarele ateliere: broderie bisericeasca si legatorie de carti, covoare, tricotaj, tesut panza, pictura bisericeasca si arta decorativa, majoritatea acestora mentinandu-se si in prezent.

La manastirea Varatec a lucrat mai multi ani arhimandritul scriitor Valeriu Anania, ales in 1993 Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului.

harta

2008-09-14T23:58:00.001-07:00

foto

2008-09-14T23:47:00.000-07:00

Manastirea Varatec

2008-09-14T23:43:00.000-07:00

Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m. Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca "natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor".

La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal.

Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate.

Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi.

Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur.

Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri.

In 1857, Manastirea Varatec "avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni". (C. Matasa, 1929)

Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

Mănăstirea Văratec

2008-08-09T08:28:00.001-07:00

ISTORICUL MĂNĂSTIRII

Hramul: "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la 15 august

La 12 km de Târgu Neamţ şi la 40 km de Piatra-Neamţ, amplasată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Văratec este, fără îndoială, unul dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate monumente ale judeţului Neamţ.

Printre ctitorii acestui aşezământ nu aflăm nici nume voievodale şi nici pe cele ale unor mari dregători ai ţării. Tradiţia pomeneşte numele Maicii Olimpiada, călugărită în fostul Schit Topoliţa din apropierea Văratecului şi venită apoi de la Schitul de maici de la Durău, care, între anii 1781-1785, întemeiază o mică isihie în poiana Văratec, cumpărată de la pădurarul Ion Bălănoiu. De altfel, Maica Olimpiada (Bălaşa Herescu înainte de călugărie) va juca un rol important în aşezarea şi dezvoltarea obştii monahale de la Văratec, sacrificând întreaga avere, stăreţind de trei ori şi stingându-se aici în 1842, la venerabila vârstă de 85 de ani.

După constituirea nucleului monahal de la Văratec în perioada 1781-1788, prima stareţă rânduită aici de Paisie Velicicovschi e Maica Nazaria de la Durău şi în 1794 se ridică o a doua biserică de lemn, mai ales că între timp Schitul Văratec se unise cu Schitul Topoliţa, beneficiind şi de veniturile pe care le aduceau moşiile acestuia. În 1803, prin hotărârea Mitropolitului Veniamin Costache, Văratecul se uneşte cu Agapia, dar pentru scurtă vreme. Ceva mai târziu, în 1808, când numărul monahiilor crescuse spectaculos, a început construcţia actuală, Biserica "Adormirea Maicii Domnului", eveniment consemnat şi în inscripţia din pridvor, scrisă în limba română cu alfabetul latin:

La anul 1808 s-au zidit această biserică ce să prăznuieşte hramul Adormirea Maicii Domnului prin osteneala Sfin. sale a pre. cuvi. Părintelui Iosif Duhovnicul şi a stariţei Olimpiadii, iar cei întâi ctitori au fost maicile din acest locaş. Al doilea mari ctitori au fost Doamna Elenco Paladi, care au dăruit 3 moşii şi maica Elisabeta Balş au dăruit moşia Vultureşti, maica Safta Brâncoveanu au hărăzit moşiile Osica şi Vlădulenii cu mai multe îndatoriri în testamentul său, iar celelalte moşii, vii şi acarete ce au dăruit şi alţi ctitori sunt scrisă în cartea vieţii spre vecinica lor pomenire. 1841, octomvrii 20.

Abia încheiată zidirea noii biserici (în 1812) şi mănăstirea trece prin grelele încercări ale anului 1821: odoarele sunt jefuite, călugăriţele izgonite sau ucise şi însăşi Maica Olimpiada a scăpat cu mare greutate "de sabie" fiind adăpostită la Mănăstirea Secu, unde a participat direct la terifiantele momente petrecute acolo.

În anul 1900 un puternic incendiu mistuie cea mai mare parte a chiliilor, arzând şi acoperişul bisericii mari împreună cu cele două turle de lemn care se adăugaseră ulterior, şi care nu au mai fost refăcute. Actualul complex de clădiri din incinta mănăstirii Văratec s-a construit după incendiul din 1900, doar zidul înconjurător - ridicat între 1808-1812 - păstrându-se în forma sa iniţială.